5 min Tulburări de alimentație la copii – ce sunt și cum pot fi descoperite?
Tulburările de alimentație sunt afecțiuni mentale și fizice ce presupun o relație nesănătoasă a copilului cu alimentele, dieta și/sau imaginea corporală. Părinții sunt mereu îngrijorați când vine vorba de hrana copilului, mai ales dacă acesta refuză să mănânce. Cu toate acestea, de la refuz la tulburări alimentare este o cale lungă și părintele nu trebuie să se sperie.
Dar cum poate un părinte să își dea seama dacă refuzul alimentar este doar temporar și nu este un semn al unei tulburări de alimentație? Novakid, școala de meditații la engleză online, a vorbit cu Dr. Giusy Di Profio, psiholog clinician și expert în sprijinul parental, care explică:
„De la naștere și până la adolescență pot apărea episoade de refuz alimentar la copii care nu au legătură cu tulburările de alimentație. Părinții nu ar trebui să fie îngrijorați când copilul trece printr-o fază dificilă sau o schimbare semnificativă, cum ar fi perioada de înțărcare, nașterea unui frate sau schimbarea locuinței sau şcolii. În aceste cazuri, refuzul alimentar este doar o fază, și se va rezolva în timp, iar copilul nu suferă de tulburări alimentare.”
Mai mult decât atât, nu puțini sunt copiii care manifestă un apetit scăzut și refuză selectiv o gamă specifică de alimente. Ei sunt numiți mai degrabă pretențioși, iar acest comportament alimentar nu ne trimite cu gândul la boli.
Care sunt simptomele tulburărilor de alimentație?
În funcție de vârstă, tulburările de comportament alimentar pot fi suspectate de către părinți, dar diagnosticul este dat de medic.
Simptomele care pot fi atribuite unei tulburări de alimentație în cazul copiilor sunt:
- Hiperexcitabilitatea.
- Iritabilitatea.
- Oboseala excesivă.
- Oprirea din mâncat prematură.
- Opunerea.
- Furia intensă.
- Dezinteresul față de mâncare.
- Tendința de a scuipa mâncarea, de a vărsa farfuria sau de a vomita ceea ce a înghițit.
În cazul adolescenților, simptomele includ:
- Preocuparea excesivă pentru greutate și fitness.
- Dieta abordată extrem.
- Mâncatul compulsiv.
- Vărsăturile.
- Abuzul de laxative, diuretice sau pastile de slăbit.
„Bineînțeles, părintele trebuie să țină cont și de cât timp durează aceste simptome. De exemplu, dacă persistă de mai bine de o lună, pot indica o tulburare de alimentație,” spune Dr. Giusy Di Profio.
Care sunt cele mai frecvente tulburări de alimentație la copii?
- Sindromul Pica reprezintă ingestia persistentă de substanțe necomestibile cum ar fi hârtie, pământ, gunoi, păr, cretă, sfoară, lână, timp de cel puțin 1 lună.
- Tulburarea mâncatului selectiv. Copii cu tulburări de comportament de acest tip mănâncă doar anumite alimente și exclud total altele. Aceasta tulburare este asociată cu o pierdere semnificativă în greutate. Dacă nu există o scădere în greutate, nu este vorba de o tulburare de alimentație, ci de un copil pretențios.
- Disfagia funcțională apare atunci când un copil a suferit o traumă legată de alimente. De exemplu, copilul aproape s-a sufocat cu înghițitură de mâncare sau s-a speriat de reflexul de gag (vomă). În aceste cazuri, copiii pot refuza să mănânce pentru că se tem că mâncarea le poate face rău.
- Anorexia nervosa este o tulburare de alimentație severă și se manifestă printr-un aport caloric mic în raport cu nevoile copilului sau adolescentului, însoțită de o scădere în greutate semnificativă.
- Hiperfagia sau bulimia, la copii, presupune episoade de alimentaţie excesivă în care copilul sau adolescentul, într-o perioadă limitată de timp, ingerează o cantitate foarte mare de alimente.
- Tulburarea de alimentație excesivă, cunoscută și sub denumirea de „Tulburare de alimentație necontrolată”, este similară cu bulimia, dar însoțită de o creștere excesivă în greutate.
Despre obiceiurile alimentare sănătoase, profesorul discută cu elevul său și la cursurile de engleză pentru juniori de la Novakid. Mai mult, împreună pot dezvolta tema într-un mediu relaxat prin jocuri și cântecele.
Există o anumită vârstă la care apar primele simptome de tulburări de alimentație?
Copiii și chiar bebelușii care suferă de tulburări de alimentație pot prezenta simptome încă din primele luni de viață. Prin urmare, este foarte important să fim atenți și să mergem la medicul pediatru pentru orice anomalie legată de relația copilului cu alimentele.
„Vârsta de debut a unor tulburări de alimentație precum Sindromul Pica, disfagia funcțională sau tulburarea mâncatului selectiv, este de aproximativ 18 luni. Anorexia nervosa reprezintă un risc mai mare între 13 și 18 ani, afectând obiceiurile alimentare ale adolescenților. Hiperfagia poate apărea între 16 și 17 ani”, detaliază psihologul.
Se pare că la vârste mici, tulburările alimentare afectează mai mult băieții decât fetele. La pubertate, momentul de dezvoltare al copilului caracterizat prin schimbări și transformări ale corpului, procentul se inversează și fetele sunt mai afectate.
„Dezvoltarea unei tulburări de alimentație precoce perturbă acele obiceiuri alimentare sănătoase ce însoțesc procesul de dezvoltare biologic și psihologic, fiind asociat cu consecințe mult mai grave asupra corpului și minții. De fapt, un debut precoce poate duce la un risc crescut de deteriorare permanentă din cauza malnutriției, în special a țesuturilor care nu au atins încă maturitatea completă, cum ar fi oasele și sistemul nervos central”, explică Dr. Giusy Di Profio.
Care sunt cauzele tulburărilor de alimentație?
Cauzele tulburărilor de alimentație sunt complexe și pot fi de factură genetică, biologică și psihologică, iar anumite evenimente de mediu inițiază tulburarea, de exemplu anorexia la copii.
„Când vorbim de factori genetici, aceștia pot avea legătură cu temperamentul copilului. Factorii de mediu se pot referi la interacțiunea disfuncțională dintre mamă și copil, stres și suferință socială, abuz fizic sau psihologic, traume. Factorii psihologici au legătură cu stima de sine scăzută”, precizează psihologul.
Ce pot face părinții dacă cel mic prezintă simptome ale unor tulburări de alimentație?
În cazul în care este suspectată o tulburare de alimentație, este necesar un diagnostic cât mai rapid al copilului. Părinții trebuie să ia legătura cu medicul pediatru care îi va îndruma către un psiholog și/sau nutriționist.
„Este important ca pacientul să fie evaluat clinic, nutrițional și psihologic pentru tratamentul tulburărilor de alimentație. Trebuie exclusă printr-o investigație amănunțită prezența unor factori genetici, cum ar fi disfuncția tiroidiană sau boala celiacă. Psihologul poate evalua copilul, dar și învăța părinții ce au de făcut în relație cu el pentru a-l susține în tratament. Intervenția imediată printr-o abordare integrată este crucială pentru alegerea celei mai potrivite terapii”, susține Dr. Giusy Di Profio.
Pentru a crea obiceiuri alimentare sănătoase, părintele trebuie să fie consecvent și ferm în ceea ce privește alimentația copilului.
Specialistul explică:
„Ora de masă este o oportunitate pentru copil de a primi îngrijire și atenție din partea părintelui, iar acesta poate răspunde cu un comportament adecvat sau inadecvat. La ora mesei este important să evitați certurile, țipetele, recompensele și pedepsele de tipul „dacă mănânci tot, îți cumpăr un cadou” sau „dacă nu mănânci, nu te duc în parc”. De asemenea, este important să se evite utilizarea ecranelor cum ar fi tableta, televizorul sau telefonul în timpul meselor.”
Crearea obiceiurilor alimentare sănătoase este foarte importantă de la vârste foarte mici. Tulburările de alimentație nu sunt un subiect ușor, dar dacă este cazul, trebuie discutate cu blândețe și deschidere din partea părintelui.
Pentru că alimentația este o temă foarte importantă, atunci când abordăm engleza pentru copii începători la Novakid, o includem în programă.
Tu ce ai dori să mai afli despre tulburările de alimentație la copii?
