8 min Sistemul educațional din România: Ce preocupări, temeri și așteptări au părinții
- Satisfacția părinților, la nivel înalt
- Calitatea actului de predare, o preocupare pentru părinți
- Recomandări pentru sporirea performanței
- Echilibrul școala – viață personală, influențat de teme
- Despre nevoia de adaptabilitate
Educația reprezintă un element important pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, având un impact direct asupra viitorului acestora. O programă bine structurată nu doar că oferă un cumul de cunoștințe, ci șlefuiește și abilități necesare pentru succesul în viață. Cu toate că fiecare țară are propriul său sistem educațional, preocupările părinților sunt comune. Ei nu sunt interesați doar de calitatea informațiilor, ci și de alți factori – precum metodele de predare adoptate sau bunăstarea emoțională a elevilor.
Pentru că acest aspect este unul de mare interes, platforma Novakid a derulat un studiu ce vizează gradul de satisfacție al părinților față de învățământ, îmbunătățirile ce pot fi aduse și temerile existente. Colectarea datelor s-a realizat în luna februarie 2025, pe un eșantion total de 1200 de persoane din România, Italia, Polonia și Turcia. Continuă să citești articolul pentru a afla cele mai importante concluzii referitoare la țara noastră!
Satisfacția părinților, la nivel înalt
Încrederea în cadrele didactice și în instituțiile de învățământ impactează semnificativ colaborarea familie – școală. Potrivit sondajului, 76% dintre părinții români se declară mulțumiți de experiența educațională a copiilor lor, considerând-o calitativă, în timp ce 12% se poziționează la polul opus.
De asemenea, peste jumătate dintre respondenții din țara noastră (67%) au punctat că unitățile educaționale mențin un dialog deschis și eficient, doar 17% fiind mai degrabă nemulțumiți la acest capitol. Cât despre metodele de predare utilizate de profesori, 69% au afirmat că sunt satisfăcuți de ele, iar 19% că nu sunt la nivelul așteptărilor. Merită subliniat că aceste aspecte joacă un rol foarte important în crearea unui mediu de învățare calitativ, favorizând dezvoltarea intelectuală și emoțională a juniorilor.
Calitatea actului de predare, o preocupare pentru părinți
Și totuși, nu pot fi trecute cu vederea aspectele mai puțin fericite ale sistemului. Cele mai frecvente probleme semnalate de părinți au fost: corupția în școli (reflectată de favoritism sau necesitatea de a plăti pentru resurse suplimentare) clasele cu un număr mult prea mare de elevi și lipsa infrastructurii moderne.
Aceste puncte slabe sunt oglindite de îngrijorările resimțite când juniorii se află în mediul școlar. Printre ele se numără bullyingul (în cazul a 54%), siguranța fizică (pentru 47%), influențele negative (pentru 43%), calitatea educației și pregătirea cadrelor didactice (pentru 37%), lipsa atenției individuale din partea profesorilor (pentru 33%), presiunea academică și volumul mare de teme (pentru 32%), stresul cauzat de examene și evaluări dese (pentru 22%), lipsa comunicării între părinte și profesor (pentru 15%) și accesul la resurse de studiu adecvate (pentru 14%). Bunăstarea emoțională constituie o preocupare pentru 32%, mai puțin de jumătate dintre cei sondați (39%) considerând că este tratată bine.
În ceea ce privește așteptările, adulții își doresc ca instituția de învățământ să: ofere acces la o educație de calitate, bazată pe o programă actualizată (65%), asigure un mediu sigur și prietenos (63%), încurajeze creativitatea (56%), asigure o comunicare eficientă între profesori, părinți și elevi (52%), dezvolte abilități practice și competențe necesare pentru integrarea pe piața muncii (43%), sprijine performanța și participarea la competiții școlare (37%), dețină o infrastructură modernă și echipamente tehnologice (35%), ofere flexibilitate în adaptarea metodelor de predare, ținând cont de nevoile individuale ale copiilor (34%), ofere pregătire pentru examene și evaluări naționale (33%), asigure un spațiu incluziv, indiferent de mediul de proveniență (28%).
Recomandări pentru sporirea performanței
Lista abilităților pe care ar trebui să se concentreze sistemul educațional este deopotrivă generoasă. Clasamentul respondenților români s-a conturat astfel: creativitate (66%), abilități de comunicare (65%), logică și argumentare (49%), abilități de gestionare a stresului (45%), competențe tehnologice (38%) și gândire critică (30%). Interesant este că 44% dintre părinți consideră că instituțiile de învățământ nu reușesc să trateze suficient de bine aspectele amintite, în timp ce 34% apreciază că există un efort real în această direcție, iar 22% au o părere neutră.
Cu privire la programa școlară, 48% o găsesc relevantă pentru nevoile actuale ale micuților, iar 26% dimpotrivă. Pentru îmbunătățirea sistemului, respondenții consideră că sunt necesare: actualizarea curriculumului (56%), formarea și perfecționarea constantă a cadrelor didactice (47%), introducerea unor materii care să dezvolte abilități de viață (40%), investiții în infrastructură (40%), susținerea sănătății emoționale și mentale a copiilor (40%), promovarea activităților extrașcolare (37%), îmbunătățirea colaborării dintre școală și familie (32%), îmbunătățirea sistemului de evaluare, punând mai puțin accent pe memorare și mai mult accent pe gândire critică (31%), reducerea numărului de elevi dintr-o clasă, pentru a permite o educație personalizată (30%) și implementarea materialelor didactice bazate pe tehnologie (28%).
Întrebați fiind ce părere au despre metodele de evaluare, 38% consideră că sunt mai degrabă orientate spre memorare și nu reflectă abilitățile practice sau gândirea critică, 28% că sunt corecte și obiective, 27% că sunt prea frecvente, 27% că nu oferă suficient feedback, 26% că trec cu vederea abilitățile individuale ale copiilor, lăsându-i pe unii în dezavantaj, 25% că sunt puternic structurate, îngrădind creativitatea elevilor, 22% că pun prea mult accent pe rezultate și prea puțin accent pe procesul de studiu în sine, 13% că sunt gândite astfel încât creativitatea și implicarea elevului să fie dezvoltate, 12% că sunt utile, însă ar trebui adaptate la ritmul individual de învățare, iar 9% că sunt prea exigente, afectând încrederea și motivația copiilor, mai ales la vârste fragede.
Echilibrul școala - viață personală, influențat de teme
Temele pentru acasă reprezintă un subiect generator de polemici. Pe de o parte, eliminarea acestora ar putea reduce stresul, ar oferi mai mult timp pentru activități recreative și ar contribui la un echilibru mai bun între școală și viața personală. Pe de altă parte însă, ele joacă un rol important în dezvoltarea disciplinei și responsabilității.
42% dintre respondenții români susțin eliminarea temelor pentru acasă în cazul copiilor cu vârste între 7-9 ani (în clasele 1-3), 25% se opun acestei măsuri, 21% nu sunt siguri, iar 12% au subliniat că au nevoie de mai multe informații pentru a decide. Când vine vorba despre calitatea și cantitatea temelor, 34% se declară mulțumiți, pe când 37% nu. În plus, întrebați ce dificultăți au în privința exercițiilor pentru acasă, unii părinți consideră că sunt prea multe (29%), prea complicate (28%) și neinteresante (16%), procentul celor care nu au vreo problemă fiind de doar 25%.
Despre nevoia de adaptabilitate
Părinții români au afirmat că sunt în mare parte mulțumiți de instituțiile de învățământ, materialele didactice și de profesorii implicați. Totuși, există lucruri care necesită mai multă atenție din partea celor responsabili de educație.
Novakid pune un accent deosebit pe aceste aspecte, actualizând constant resursele educaționale conform celor mai noi tendințe și utilizând metode interactive de predare – precum învățarea prin joc și lectură – pentru a facilita o mai bună înțelegere a conceptelor. Implicarea activă a platformei în astfel de studii (ca cel din acest articol sau cel despre timpul petrecut de copii în fața ecranelor) și datele furnizate pot fi un mare ajutor atât pentru educația publică, cât și pentru cea privată.
Nu uitați că puteți oferi copiilor voștri șansa de a descoperi un mediu de învățare interactiv și captivant înscriindu-i la o lecție de probă gratuită!
