8 min Lipsa poftei de mâncare la copii este rareori un motiv de îngrijorare, dar asta nu împiedică mulți părinți să exclame speriați “Copilul meu nu mănâncă!”.
Dar când începem să ne gândim serios la asta? În cazul în care pofta de mâncare la copii este într-o scădere persistentă și/sau este însoțită de alte simptome, cum ar fi scăderea în greutate, letargie sau schimbări în comportament.
Atunci este important să se consulte un pediatru pentru a exclude orice probleme de sănătate și pentru a primi îndrumări adecvate.
Părinții trebuie deci să observe dacă lipsa poftei de mâncare este un eveniment izolat sau devine un model comportamental constant. Iată câteva dintre cauzele frecvente ale lipsei poftei de mâncare la copii:
Cauze fizice:
- Infecții virale sau bacteriene: Răcelile, gripa, infecțiile urechii și alte boli comune pot reduce apetitul unui copil temporar.
- Durerile de creștere: Periodic, copilul nu vrea să mănânce singur sau mănâncă foarte puțin în timpul anumitor faze de creștere.
- Probleme dentare: Durerile de dinți sau aftele bucale pot face mâncatul incomod.
- Constipația sau indigestia: Problemele digestive pot reduce interesul pentru mâncare.
- Medicamente: Anumite medicamente pot avea ca efect secundar scăderea poftei de mâncare.
Cauze psihice:
- Stres și anxietate: Problemele emoționale, cum ar fi stresul sau anxietatea, pot afecta apetitul copiilor.
- Schimbări în rutină sau mediu: Schimbările de mediu, precum începerea școlii sau mutarea într-o locuință nouă, pot perturba rutina alimentară a copilului. O problemă poate fi și schimbarea profesorului de engleză de la școală, de exemplu.
- Probleme de comportament: Uneori, copilul sau bebelușul refuză să mănânce ca formă de control sau de exprimare a independenței.
Cauze comportamentale și de mediu:
- Preferințe și selecție alimentară: Copiii sunt adesea pretențioși și pot refuza mâncăruri noi sau cele care nu le plac, iar părintele ajunge să spună “Nu știu ce să fac de mâncare!”.
- Distracții prezente la masă: Televizoarele, tabletele sau alte ecrane pot distrage atenția copiilor de la mâncare.
- Copiatul părinților: Copiii pot prelua obiceiurile alimentare ale părinților, inclusiv lipsa poftei de mâncare.
Dr. Giusy Di Profio, psiholog și expert în parenting, a vorbit cu Novakid, școala de engleză pentru copii online, și astfel ne explică care sunt tulburările alimentare la copii, la ce semne să fim atenți pentru a înțelege dacă există într-adevăr o problemă și greșelile de evitat în timpul meselor.
„De la 0 luni la adolescență se pot manifesta episoade legate de refuzul mâncării la copii. Părinții nu ar trebui să se îngrijoreze dacă refuzul mâncării apare în timpul etapelor mai dificile de creștere. Gândiți-vă, de exemplu, la perioada diversificării, la nașterea unui frate sau a unei surori, la o mutare sau la schimbarea școlii.
În toate aceste cazuri, lipsa poftei de mâncare este legată de o etapă tranzitorie și se rezolvă spontan în timp. Există și copiii numiți „mâncăcioși selectivi” (picky eaters în engleză), care arată de fel un apetit slab și un refuz selectiv pentru un anumit tip de mâncare. Acest comportament nu intră într-un cadru patologic de comportament alimentar. Nu este, adică, o tulburare alimentară.”
În aceste cazuri, deci, ne confruntăm cu probleme care se rezolvă spontan, în timp.
Simptomele tulburărilor alimentare la copii
Conform Dr. Giusy Di Profio, pe lângă lipsa poftei de mâncare la copii, semnalele de alarmă care pot indica o tulburare alimentară sunt:
- Persistența lipsei poftei de mâncare pentru cel puțin o lună.
- Hiper-excitabilitate.
- Iritabilitate.
- Oboseală excesivă.
- Oprirea prematură a consumului de mâncare.
- Opoziție sau comportament refractar.
- Furie intensă.
- Dezinteres față de mâncare.
- Tendința de a scuipa mâncarea.
- Tendința de a răsturna farfuria.
- Vomită ceea ce a fost consumat.
- Preocuparea excesivă pentru greutate și formă fizică (în adolescență).
- Diete frecvente sau restricționare alimentară (în adolescență).
- Episoade de supraalimentație (în adolescență).
- Vărsături autoprovocate (în adolescență).
- Abuz de laxative, diuretice sau pastile de slăbit (în adolescență).
“Copiii pot manifesta aceste simptome încă din primele luni de viață”, explică doamna doctor Di Profio, “și este foarte important, prin urmare, să fim observatori atenți și să vorbim cu medicul pediatru despre orice anomalie legată de relația pe care copilul o are cu mâncarea”.
Cele mai frecvente tulburări alimentare la copii
Iată o serie de tulburări alimentare care pot apărea în etapele de dezvoltare ale copiilor, împreună cu caracteristicile lor distinctive și implicațiile pentru sănătatea copilului:
- Sindromul Pica
– Acesta este consumul de substanțe nealimentare (de exemplu: hârtie, lână, argilă, cretă, păr, murdărie, sfoară) pentru cel puțin 1 lună.
- Tulburarea alimentației selective
– Consumul doar de anumite tipuri de alimente și excluderea tuturor celorlalte, acompaniată de o pierdere semnificativă în greutate.
- Disfagia funcțională
– Dificultatea de a mânca datorată unui traumatism anterior legat de mâncare, cum ar fi aproape de sufocare cu o bucățică de mâncare sau este speriat de reflexul de vomă.
Și apoi, desigur, sunt tulburările alimentare mai cunoscute: anorexia și bulimia.
“Anorexia se manifestă printr-un aport restricționat de calorii în funcție de nevoi, atât la copii cât și la adolescenți, și o pierdere semnificativă în greutate.
Bulimia presupune episoade de mâncat excesiv în care copilul consumă o cantitate mare de mâncare într-un timp scurt. Asemănătoare cu bulimia este Binge Eating Disorder, cunoscută și ca Tulburare de alimentație necontrolată. Spre deosebire de bulimie, în acest caz avem și o creștere excesivă în greutate,” ne spune psihologul.
12 erori ce trebuie evitate atunci când copilul refuză să mănânce
Gestionarea adecvată a obiceiurilor alimentare este crucială pentru prevenirea tulburărilor alimentare, inclusiv a lipsei poftei de mâncare la copii, care poate avea consecințe serioase asupra creșterii și dezvoltării lor. Prin urmare, este esențial ca părinții să evite anumite erori care ar putea agrava sau chiar cauza aceste probleme:
- Presiunea asupra copilului să mănânce – Forțarea sau presiunea poate duce la anxietate și aversiune față de mâncare, ceea ce afectează pofta de mâncare la copii.
- Folosirea mâncării ca recompensă sau pedeapsă – Acest lucru poate crea asocieri nesănătoase cu mâncarea și poate afecta comportamentul alimentar pe termen lung, inclusiv copilul să nu mai mănânce singur.
- Permiterea distracțiilor la masă (tablete, telefoane, TV) – Distracțiile împiedică copilul să mai mănânce pentru că nu mai e atent la semnalele de foame și sațietate ale corpului său.
- Porții prea mari – Porțiile mari pot fi coplesitoare și pot descuraja pofta de mâncare la copii.
- Lipsa unui orar de masă regulat – Rutina ajută la stabilirea unor așteptări clare și la îmbunătățirea poftei de mâncare la copii.
- Neglijarea preferințelor alimentare ale copilului – Deși nu este bine să se cedeze la capricii, este important să se ia în considerare preferințele copilului.
- Încurajarea consumului rapid al alimentelor – Mâncatul ar trebui să fie o experiență plăcută, nu o cursă, pentru a permite copilului să recunoască senzația de sațietate.
- Prea multe gustări între mese – Acest lucru poate reduce foamea și lipsa poftei de mâncare a copiilor la mesele principale.
- Lipsa de varietate în alimentație – Oferirea unei varietăți de alimente poate ajuta la stimularea interesului și poftei de mâncare a copilului.
- Nu oferi un exemplu pozitiv – Copiii imită comportamentul părinților lor; dacă părinții nu au obiceiuri alimentare sănătoase, copiii pot adopta aceleași obiceiuri.
- Ignorarea problemelor emoționale – Problemele emoționale sau stresul pot influența apetitul, și este important să se adreseze aceste probleme.
- Evitarea consultării unui profesionist atunci când este necesar – Dacă lipsa poftei de mâncare a copilului persistă, este esențial să se caute sfatul unui pediatru sau nutriționist.
Nu știu ce să fac mâncare! – idei de rețete rapide pentru copii
În încheiere, te lăsăm cu idei de mâncare pentru copii atunci când spui “Nu știu ce să fac de mâncare!”.
- Mini chiftele – Sunt ușor de mâncat și pot fi făcute în diverse variante: cu carne de curcan, pui sau legume.
- Clătite de legume – Colorate și amuzante, pot ascunde gustul legumelor pentru cei mici care nu sunt mari fani.
- Paste cu sos de roșii și legume ascunse – Foarte puțini copii refuză pastele.
- Brioșe sărate cu legume și brânză – Perfecte pentru micul dejun sau ca gustare.
- Pizza cu blat subțire și toppinguri sănătoase – Copiii pot alege legumele și brânzeturile preferate.
- Smoothie-uri colorate – Combină fructe și chiar legume pentru o băutură nutritivă și delicioasă.
- Legume crocante la cuptor – Cartofi dulci, morcovi sau dovlecei, cu puțin ulei de măsline la cuptor sunt, sunt niște alimente minunate.
Lispa poftei de mâncare la copii poate fi rezolvată dacă aprofundăm subiectul și suntem atenți la ce face cel mic. Novakid este alături de tine nu doar cu lecții interactive de engleză pentru copii, ci și cu multe alte informații care țin de viața de părinte. Lasă-ne în comentarii ce alte subiecte ai vrea să mai abordăm!
