Ce este metoda Montessori și de ce este atât de populară în întreaga lume?

Să începem cu numele metodei Montessori. Metoda a fost inițiată de medicul italian Maria Montessori. Prin observarea atentă a dezvoltării copilului și elaborarea științifică a unei abordări pedagogice proprii, aceasta a dezvoltat un sistem complet în acest sens, care îi poartă numele: metoda Montessori.

Metoda Montessori este folosită în diferite țări ale lumii de peste 100 de ani, inclusiv în România. Criticii metodei susțin că unele dintre abordările ei sunt demodate și nepotrivite pentru sistemul educațional al secolului 21. Cu toate acestea, susținătorii subliniază teoria Montessori  ca fiind universală și că poate fi utilizată cu succes în zilele noastre.

Pedagogia Montessori se bazează pe constatarea că fiecare copil este diferit și ar trebui să se dezvolte conform propriilor nevoi și posibilități. Nevoile personale, talentul și abilitățile copilului, precum și învățarea socială în ritmul propriu, fără recompense și pedepse, formează pilonii școlilor Montessori. 

Plăcerea naturală a copilului de a învăța și dezvoltarea acestuia cu ajutorul unui adult deschis, responsabil și angajat reprezintă ideea de bază a metodei Montessori.

Conform Mariei Montessori, pedagogia, în special în perioada preșcolară și în primii ani de școală, ar trebui să fie marcată de spiritul dragostei, umanității și toleranței. În centrul atenției este întotdeauna copilul. Conceptul de învățare în grădiniță are loc prin joc și prin dobândirea individuală a diferitelor experiențe de către copil.

Metoda se bazează pe interesele și inclinațiile individuale ale fiecărui copil. Experții sunt de acord că aceste elemente ajută copilul să devină un adult de succes.

În metoda Montessori, accentul este pus pe înțelegerea realității care ne înconjoară, nu numai prin intelect, ci și prin sentimente și simțuri. Punctul central este că, dacă educația este adaptată la dezvoltarea naturală a copilului, acesta simte nevoia de a dobândi cunoștințe în mod independent.

Conceptul educațional al Mariei Montessori este potrivit, în principiu, pentru toți copiii:  autodeterminare, independență, joc liber, fără laude sau pedepse.

În special dacă cel mic are provocări cu sistemul rigid al școlii de stat, școala Montessori este o alternativă posibilă. Dacă are nevoie însă de instrucțiuni precise și de o rutină zilnică structurată, s-ar putea să se simtă pierdut într-o astfel de școală. Află de la Fundația Montessori București de ce această metodă este necesară la noi în țară.

Desigur, nu toți copiii pot fi generalizați, mai ales când personalitatea, talentul și inclinațiile lor unice sunt atât de evidente!

Dar se spune că ei aspiră la independență, au încredere în propriile lor abilități și au o perspectivă încrezătoare asupra lumii, pe care doresc să o exploreze cu entuziasm și curaj. 

Copiii Montessori sunt considerați a fi responsabili, răbdători, empatici, serviabili și au o dorință puternică de a se angaja social. Se spune că ei cunosc valori precum respectul și onoarea și știu cum să le exprime.

Metoda Montessori se bazează pe anumite principii și concepte dezvoltate de fondatoarea sa. Aceste principii pedagogice includ:

Principiul alegerii libere – Profesorul educator pregătește clasa și diferite materiale de învățare. În acest mediu pregătit de el, copilul decide singur cu ce să se ocupe și în ce mod. Copilul stabilește durata, ritmul și dificultatea învățării. De asemenea, este la latitudinea copilului să aleagă un partener de lucru.

Principiul ordinii – Fiecare obiect din clasă are locul său: acesta va fi dus acolo de unde a fost luat.

Principiul limitării – Fiecare material de învățare este disponibil să se lucreze cu el doar o dată, pentru a concentra atenția celui mic. Copiii de asemenea nu pot face tot ce vor și nu sunt parteneri ai profesorului. Toate elementele ce țin de viața de grup sunt limitate.

Principiul izolării dificultății – Fiecare obiect pentru activitățile Montessori cu care lucrează copilul este destinat unei singure dificultăți sau provocări. Dacă cel mic ucrează cu dimensiuni, nu lucrează în același timp folosind culori, există un alt material pregătit pentru asta.

Principiul transferului – Copilul transferă informațiile, competențele și abilitățile pe care le-a învățat lucrând cu materialul în mediul înconjurător.

Principiul activității și repetării – Copilul se dezvoltă conform programului stabilit de propriile sale interese, nevoi, abilități intelectuale și fizice. Dacă cel mic trebuie să repete o activitate Montessori, nu este nimic în neregulă cu asta. Acest lucru este foarte valabil și când copilul învață limba engleză pentru copii, de exemplu.

Principiul auto-controlului – Copiii sunt capabili să decidă singuri dacă o sarcină este bună sau rea, unde este o eroare și cum să o corecteze.

La școlile Montessori, de altfel, nu există note. Elevii primesc rapoarte scrise despre performanțele lor la mijlocul și sfârșitul anului școlar. În plus, pentru toți elevii se menține un jurnal, unde procesul individual de dezvoltare și învățare este documentat.

Criticii susțin că metoda Montessori nu mai este actuală. În schimb, susținătorii sunt convinși: pedagogia Montessori este încă relevantă deoarece se bazează pe nevoile și caracteristicile fundamentale ale copiilor. 

În studiul din 2017, Chloë Marshall concluzionează că pedagogia Montessori există de peste o sută de ani datorită adaptabilității sale. Cercetările arată că cei mici pot beneficia cognitiv și social de metoda Montessori dacă se respectă principiile fondatoarei sale. 

Totuși, nu este clar dacă formele adaptate sunt la fel de eficiente. Maria Montessori nu a explorat variante pentru adolescenți sau vârstnici, dar în prezent, metoda sa este adaptată pentru pacienții cu demență. 

Iată câteva motive pentru care metoda Montessori rămâne actuală și relevantă:

Învățarea individualizată – Metoda Montessori pune accent pe învățarea individualizată, în care copiii sunt sprijiniți în ritmul lor propriu și conform intereselor lor. Acest lucru le permite să-și dezvolte punctele forte și să-și exploateze întregul potențial.

Abordare holistică – Metoda Montessori abordează dezvoltarea copilului într-o manieră holistică. Ea acordă importanță dezvoltării intelectuale, sociale, emoționale și fizice. Prin promovarea tuturor aspectelor dezvoltării copilului, se susține o creștere echilibrată și bunăstarea generală a acestuia.

Independență și responsabilitate personală – În pedagogia Montessori se pune mare accent pe faptul că cei mici își pot dezvolta independența și responsabilitatea singuri. Copiii sunt încurajați să ia decizii pe cont propriu, să rezolve probleme și să-și asume responsabilitatea. 

Liberul arbitru și auto-controlul: În mediile Montessori, copiii au libertatea de a alege activitățile și materialele care îi interesează și care se potrivesc nevoilor lor de dezvoltare. Prin această alegere liberă, copiii învață să-și urmeze interesele și, astfel, să-și creeze propriile căi de învățare. Acest lucru sprijină dezvoltarea capacității de auto-control.

Accent pe experiența senzorială – Metoda Montessori acordă o mare importanță experienței senzoriale ca bază a învățării. Copiii învață prin practică și prin utilizarea materialelor speciale care le stimulează simțurile. Acest lucru promovează o înțelegere concretă și profundă a conceptelor și deschide calea spre gândirea abstractă.

Comunitate și educație socială: Școlile și grădinițele Montessori deschid ideea de comunitate în care copiii de diferite vârste colaborează și învață unul de la altul. Copiii mai mici sunt inspirați și sprijiniți de cei mai mari, în timp ce cei mai mari își asumă responsabilități și își consolidează abilitățile prin predare și sprijinirea altora.

Aceste aspecte ale pedagogiei Montessori sunt în continuare foarte actuale, deoarece vizează dezvoltarea de abilități pentru învățare pe viață, lucru esențial pentru a face față provocărilor într-o lume în continuă schimbare. Pedagogia Montessori a fost testată de-a lungul multor decenii și continuă să fie văzută de părinți și pedagogi din întreaga lume ca o metodă valoroasă de educație.

Deși poate fi tentant să predai metoda Montessori acasă, este dificil să implementezi mediul necesar în propria locuință. Părinții care au încercat să-și educe copiii folosind metoda Montessori spun că această abordare este foarte solicitantă și necesită mult timp.

Uneori, poate fi nevoie de o noapte întreagă să pregătești materialele pentru lecții acasă, și dimineața, copilul poate fi brusc fascinat de ceea ce se întâmplă în bucătărie, se distrează și nu mai vrea să folosească materialele pregătite pentru învățare.

În școlile și grădinițele Montessori, există reguli de educație specifice pentru copil care trebuie respectate cu strictețe. Acasă, disciplina este mult mai dificil de realizat și restricțiile introduse de metodă sunt mai greu de implementat. Este bine să luăm în considerare acest aspect și când abordăm engleza pentru copii începători acasă.

Cu toate acestea, depinde de părinte și de copil. Multe familii adoptă cu succes idei și tehnici de educație Montessori pentru a crea un mediu propice învățării și dezvoltării autonome pentru viață, nu neapărat întreaga metodă. Acest lucru poate include alegerea jucăriilor adecvate, crearea unor spații de lucru adaptate copiilor și încurajarea independenței în activitățile zilnice.

Până acum, ai avut experiențe cu metoda Montessori? Spune-ne în comentarii!